Pe canalul de Youtube al Christinei Larsen am găsit la un moment dat un model de wire wrapping interesant, cu liniuțe și linii ascendente, ca niște rămurele de brad (care a dispărut din arhiva ei după două zile). Mi s-a părut o provocare și am încercat și eu cu un rest de fir auriu prăpădit, după care am testat alte tipuri de secvențe, modificând distanțele. Și dintr-o dată mi-am zis: dar de ce să nu vină din ambele direcții niște rămurele în culori contrastante? Zis și făcut!
Chiar dacă eșantionul nu pare cine știe ce, mi s-a părut un model interesant, pe care abia așteptam să-l pun în practică. O brățară mi s-a părut cea mai potrivită pentru a pune în valoare acest tip de împletitură. Iar după vreo 2 ore de muncă, ajunsesem în acest stadiu:
Nici până acum nu-mi dau seama cum de am găsit până la urmă răbdarea să ajung la o lungime suficientă pentru a cuprinde încheietura. :)
Am terminat în trepte, cu perle de cultură de două culori alese cu multă grijă, să se potrivească ambelor tipuri de sârmă.
Apoi a urmat partea „distractivă”, aceea de îndoire a fâșiei obținute, ca să formez un cerc, etapă care s-a dovedit mai puțin problematică aici decât la alte modele de wire wrapping, deoarece banda este solidă, după înfășurarea sârmelor subțiri din ambele sensuri, așa că nu are tendința să se plieze asimetric sau să modifice distanța dintre fire.
N-a mai fost nevoie decât de o încuietoare de tip cui și gata!
Comentarii
Trimiteți un comentariu